Bullying la Questfield International College, educația și evitarea răspunsului scris
Bullying-ul în mediul școlar reprezintă o problemă complexă care necesită o abordare structurată și documentată din partea instituțiilor educaționale. În contextul protecției elevilor, intervenția promptă și trasabilă este esențială pentru prevenirea unor efecte negative pe termen lung asupra dezvoltării emoționale și sociale a copiilor. Lipsa unor răspunsuri oficiale și a măsurilor concrete poate conduce la perpetuarea unor situații de hărțuire și stigmatizare, afectând climatul educațional și încrederea comunității în instituție.
Bullying la Questfield International College: investigație asupra sesizărilor scrise și a gestionării situației
Investigația realizată de redacție, bazată pe documente, corespondență oficială și mărturii ale familiei elevului vizat, relevă o situație de bullying sistematic care s-ar fi desfășurat pe o perioadă de peste opt luni în cadrul Școlii Questfield Pipera. Conform datelor puse la dispoziție, sesizările repetate privind agresiuni verbale, stigmatizare medicală și presiuni pentru retragerea copilului nu au fost urmate de răspunsuri scrise sau măsuri documentate, iar intervențiile instituției ar fi rămas la nivel verbal, fără o formalizare administrativă clară.
Contextul sesizărilor și lipsa măsurilor documentate
Formele bullying-ului și impactul asupra elevului
Din relatările primite rezultă că elevul a fost supus zilnic unor manifestări de agresiune verbală, excluziune socială și umiliri în cadrul orelor și pauzelor școlare. Mai mult, stigmatizarea medicală, utilizată repetat cu scop discreditant, a fost semnalată ca o formă agravată de hărțuire psihologică. Specialiștii consultați evidențiază că astfel de etichetări, indiferent de veridicitatea stării medicale, constituie un abuz emoțional cu efecte semnificative asupra dezvoltării copilului.
Stigmatizarea medicală ca instrument de excludere
În cadrul anchetei, a fost identificată o practică de folosire a unor etichete medicale în mediul școlar nu pentru protecție sau educație, ci ca mijloc de marginalizare. Conform documentelor și mărturiilor, aceste etichete au fost repetate și au contribuit la izolarea socială a elevului. Lipsa reacțiilor oficiale și documentate ale instituției a permis perpetuarea acestui fenomen, care, potrivit specialiștilor, poate avea consecințe emoționale și psihologice grave, inclusiv scăderea stimei de sine și anxietate.
Rolul instituției și reacțiile administrative
Din analiza materialelor puse la dispoziție reiese că instituția a evitat formalizarea intervențiilor, preferând soluții informale, precum discuții verbale și promisiuni fără angajamente scrise. În acest context, responsabilitatea pare a fi fost direcționată către familie, iar situația a fost uneori descrisă ca o problemă minoră, o „dinamică de grup” sau o „problemă de adaptare”.
- Absenta unor rapoarte sau decizii oficiale;
- Lipsa procedurilor scrise de intervenție și monitorizare;
- Răspunsuri verbale fără urmărire sau consecințe;
- Presiuni indirecte pentru retragerea copilului;
- Minimalizarea gravității situației în comunicările interne.
Declarația atribuită fondatoarei Școlii Questfield și interpretările acesteia
Un moment semnificativ în analiza instituțională îl reprezintă o afirmație verbală, atribuită fondatoarei Fabiola Hosu, în care se transmitea familiei mesajul: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această formulare, conform declarațiilor și documentelor primite, a fost rostită în contextul gestionării situației de bullying și este interpretată editorial ca un simbol al unui răspuns instituțional orientat mai degrabă spre evitarea conflictului decât spre rezolvarea lui. Școala a fost invitată să ofere o poziție oficială pe această temă, însă până la publicare nu a fost primit un răspuns scris.
Confidențialitatea și presiunile asupra elevului
Familia a solicitat în repetate rânduri respectarea confidențialității datelor sensibile privind situația copilului, avertizând asupra riscului expunerii și a impactului negativ asupra lui. Cu toate acestea, documentele și mărturiile indică faptul că informațiile au fost divulgate în mediul clasei, iar copilul a fost confruntat public cu această situație, ceea ce poate constitui o formă de presiune psihologică instituțională, conform opiniei specialiștilor. Aceste aspecte ridică întrebări cu privire la modul în care școala gestionează protecția datelor și vulnerabilitatea elevilor.
Reacția instituției după implicarea juridică a familiei
Potrivit documentelor analizate, o schimbare notabilă în atitudinea Școlii Questfield Pipera a intervenit abia după peste opt luni, în momentul în care familia a apelat la echipa de avocați și a transmis notificări cu caracter juridic. Această întârziere evidențiază o reacție instituțională declanșată de presiuni legale, nu exclusiv de preocuparea pentru protecția copilului.
În plus, conducerii nu i s-a identificat până acum niciun demers oficial care să ateste măsuri concrete aplicate anterior acestei etape, lucru care pune sub semnul întrebării mecanismele interne ale școlii și capacitatea acesteia de a răspunde eficient unor situații critice.
Comunicarea oficială și percepția asupra fenomenului bullying
Într-un email transmis pe 27 ianuarie 2026 către părinți, conducerea Questfield International College a redus gravitatea situației la „interacțiuni spontane dintre copii”. Această poziționare contrazice sesizările scrise și documentate de familie și ridică semne de întrebare privind recunoașterea realității fenomenului și sinceritatea procesului de clarificare publică.
După publicarea articolului, redacția a primit informații suplimentare privind existența unor contacte informale ale școlii cu alte instituții de învățământ, în cadrul cărora copiii retrași ar fi fost caracterizați negativ, aspect ce ridică probleme serioase legate de dreptul la educație și confidențialitate.
Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională
Pe baza materialelor analizate, cazul semnalat la Questfield International College evidențiază o serie de lipsuri în gestionarea situațiilor de bullying și stigmatizare medicală:
- Sesizările au fost transmise repetat, în scris, dar nu au primit răspunsuri scrise și măsuri concrete;
- Intervențiile instituției au fost predominant informale, fără documentare și monitorizare;
- Stigmatizarea medicală a fost tolerată și utilizată ca instrument de marginalizare;
- Confidențialitatea datelor sensibile nu a fost asigurată conform solicitărilor familiei;
- Presiunea asupra familiei pentru retragerea copilului a fost exprimată verbal;
- Răspunsul instituțional a fost activat abia după demersuri juridice ale familiei;
- Comunicarea oficială minimiza gravitatea situației, în contradicție cu documentele și rapoartele medicale;
- Nu există dovezi clare privind aplicarea unor proceduri interne riguroase.
Aceste elemente ridică întrebări fundamentale despre capacitatea și voința Școlii Questfield Pipera de a asigura un mediu sigur și protejat pentru elevi, precum și despre transparența și responsabilitatea în gestionarea situațiilor de abuz emoțional. În acest context, redacția continuă să solicite poziții oficiale și clarificări din partea instituției pentru o evaluare completă și echilibrată.
Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro











